Anunț

Adună
Nici un anunț încă.

Dilema legata de vanatoare.

Adună
X
  • Filtrează
  • Ora
  • Arată
Curăță tot
postări noi

  • #76
    Re: Dilema legata de vanatoare.

    De regula la vanatorile organizate , paznicul de vanatoare anunta (sau ar trebuii) satenii ca pe data de ...va avea loc o vanatoare in padurea ...etc , moment in care se anunta ca haitasi si mare parte din localnici, pen ca e rost de ceva banuti , poate bautura la sfarsit etc . De multe or insa am stat cu pusca pe umar pen ca niscai mamaie venisera cu vacile la pascut sa vada si ele o vanatoare si chiar au strigat la mine cand au trecut mistretii pe langa noi : ce faci bre nu tragi ? de ce ai mai venit pana aici ? '' si ce puteam sa le raspund ca eram negru de furie ... da taxa de vanatoare la Romsilva era platita si eu vazusem vanat ..." daca n-ai gard ce crezi ca eu pot sa-mi tin vaca sa nu se balege in usa matale ? ca nu eu te-am pus sa iti iei teren acilea ..." sa va spun de cate ori am auzit refrenul asta ? si ca sa o scurtez pentru cine nu a pus niciodata carne in gura (nu pot sa uit un Ignat la care am fost de fata , in care un crestin a incalecat un porc domestic( crescut pentru a fii transformat in carnati ) si i-a luat beregata ca in filmele cu teroristi ...) din pdv medical pentru dezvoltarea corecta a oricarei specii de animale este necesar pastrarea unui raport optim intre numarul de vietuitoare si suprafata terenului de habitat . Altfel apar tot felul de boli contagioase care ucid mult mai multe animale decat cotele de "recoltare a vanatului"( nici mie nu-mi place termenul) care sunt stabilite in fiecare sezon . In rest numai de bine !
    P.S. Mi-asi face mai mult sange rau de impozitul pe masina pe care tre sa-l platesc ca depaseste chiar si valoarea agregatului...
    Nu mai am Aro , l-am vandut !

    Comentariu


    • #77
      Re: Dilema legata de vanatoare.

      si-o alta abordare:



      http://www.torok.ro/?p=830



      Cei care se uitau cu ochii de sticlă, agăţaţi pe pereţii holului, nu sunt subiectul unei lecţii de istorie. Sunt doar niste exemple care ne confirmă incapacitatea noastră de a evolua. În viaţa de zi cu zi ne înconjurăm cu o sumedenie de lucruri şi aspiraţii, care ne fac din ce în ce mai limitaţi în dorinţa noastră de a fi liberi. Evadând însă în libertate, pe durata unui weekend, apăsăm fără ezitare trăgaciul pentru a doborî pe cel ce trăieşte libertatea la care noi doar tânjim.
      Si alte articole:

      http://peterlengyel.wordpress.com/2012/01/...rea-de-a-ucide/
      Urci în ascunzişul înalt (sau dacă ești prea bătrân și moleșit, te urcă ‚slugile’ cu fotoliul), ascunziș unde ursul eventual rănit dar încă în puterea oarbă a disperării, pe tine nu te poate afecta în vreun fel. Nu dorești să îți asumi riscuri, că ești evident un laș, vierme. Şi aștepţi. Ursul vine legănându-se. Indiferent. Începe să mânânce. Tu îndrepţi puşca spre el. Cauţi prin lunetă locul unde îi vei plasa acel glonț care să îl ucidă, dar să nu-i spargă craniul. Plimbi punctul pe spatele animalului, pe burtă, pe şolduri, pe umeri… Te joci… Iar la un moment dat, ursul se uită la tine. Te uiţi la el prin lunetă… priveşti faţa lui liniştită, pe care nu se văd sentimente, doar puterea şi puritatea sălbăticiei. Pentru ce ai venit până aici? De ce ai plătit? Îţi zici că tu eşti puternic, măcar acum, că în rest… Te saturi de a te juca şi tragi. Un urlet înfiorător, animalul nu a mai simţit aşa ceva. Și nici tu. O perioadă de zbatere între viaţă şi moarte. Apoi moartea. Moartea lui, a stăpânului pădurilor adevărate, moartea ursului puternic, în floarea vârstei. Îi dai jos pielea, îi scoţi craniul (nu tu, că te murdărești cu sânge… alții, slugile sunt bune la tranșat hoitul creat de tine). Eşti fericit. Eşti fericit? Ai ceea ce doreai în biroul tău, sau în noua casă. Trofeul care arată că tu eşti puternic, ai bani de aşa ceva, eşti influent, eşti un caştigător: esti o valoare. Ursul ucis, ca simbol al puterii tale. Zbori către Germania. Avionul trece deasupra pădurii unde trăia „ursul tău”. Mâna îţi mângâie pielea şi îţi palpează oasele craniului. Pielea şi craniul tău. Dacă mai ai puţin suflet, şi deci şi un sentiment al vinovăţiei, îţi şopteşti pentru autoliniştire: oricum îl omora altcineva. Dar să nu ai curajul să mai zici: „Iubesc natura şi viaţa, viața sălbatică”. Niciodată.
      https://peterlengyel.wordpress.com/2012/01/...un-animal-mare/

      În principiu, vânătorul este un om ca noi (sau aproape ca noi… doar că nu are “suflet”). Am și prieteni care sunt încă vânători, putem discuta lejer nenumărate subiecte, dar când vine vorba de vânătoare am senzația că suntem din filme diferite, din epoci diferite, din lumi diferite, din specii diferite. Adică pot să mă simt mai apropiat sufletește de animalul sălbatic decât de cel ce cu pușca cutreieră pădurea cu scopul de a își produce plăcere când ucide. Te poți întreba, un astfel de vânător dacă va ajunge să povestească nepoților despre “faptele lui de vitejie”, cum îl vor privi… ca pe canibalul care povestește despre gustul bunicii pe care o iubea? Unul care ucide din plăcere, ce om poate să fie?
      Naturalistul din secolul 21, percepe că uciderea din plăcere nu este o crimă împotriva unui oarecare exemplar de animal sălbatic, ci prin răspândirea fenomenului și modul în care o parte influentă din societatea umană se comportă față de alte ființele vii, de fapt vânătoarea devine o crimă împotriva Naturii, o crimă la adresa Biodiversității, a Vieții… o crimă împotriva Umanului.

      Comentariu


      • #78
        Re: Dilema legata de vanatoare.

        Off topic ! Inca nu s-a terminat Sinteza zilei de azi in care invitat a fost prin TV un procuror , PROCUROR ! din Arad care "infiera" femeile in pantalon , avorturile ,concubinajul si alte alegeri ale liberului arbitru pe care putem sa ni le permitem astazi... si este PROCUROR in functie ...si mai vorbim de fanatism religios ? Daca ne gandim mai bine in aceste zile in care cativa "viermi" stau in frig de "placere" si nu pentru alte motive, e bine ca AZI avem libertatea de a exprima fiecare ce convingere are ... cat despre vanatoare sa o lasam vanatorilor . Nu e obligatoriu sa fie acceptata de toata lumea asa cum nimeni care a pus in gura o proteina de origine animala nu cred ca face vreo diferenta intre modul prin care din natura a ajuns in farfurie ...restul e desertaciune ...Imi cer inca o data scuze dar sunt sub influenta existenti acestui ( sper sa fie unic) procuror jn functie, care te poate considera vinovat doar pentru ca incalci dogmele religioase ortodoxe...In rest pofta buna de Craciun , de Paste si la toate gratarele de weekend...
        Ultima editare de SeptimiuAl; 31.ian.2012, 23:24.
        Nu mai am Aro , l-am vandut !

        Comentariu


        • #79
          Re: Dilema legata de vanatoare.

          in arad sa ajuns la alt nivel, deosebit de grav
          un mare latifundiar, membru marcant al psd, a hotarat inantea sarbatorilor de iarna ca are pagube prea mari datorita vanatului, asa ca a actionat in consecinta
          a cumarat 8 tone de otrava de soareci si a ordonat angajatilor sa arunce cu furca din caruta si din remorca otrava pe camp
          rezultat primar
          peste 100 de caprioare moarte in fondul nadab
          peste 50 caprioare moarte (declarate) in fondul dorobanti
          spun declarate pentru ca, administratorul de fond dorobanti fiind AJVPS, nu prea dispune de fonduri, iar o caprioara moarta mai costa admnistratorul aproape 500 lei, ridicarea, transportul la analize, analizele si incinerarea... asa ca, posibil sa nu fi fost gasite toate
          iepuri si fazani ...cat cuprinde
          in fapt, la nadab, fond privat, a murit tot efectivul de caprioare
          acesa este un rezultat primar, entru ca, otrava, fiind de contact, va produce efecte deosebit de grave pe parcurs, solul fiind contaminat (otrava este facuta sa actioneze prin simplul contact cu ea sau cu locul in care a fost instalata)
          cei de la DSV Arad, NU au putut sa stabileasca ca otrava (care era imprastiata in cantitati imense pe teren) a condus direct la moartea caprioarelor (prin hemoragie interna), abia la Bucuresti s aputut constata asta... o fi incompetenta sau clientelism?
          ma rog
          acum, domnul latifundiar Musca, a facut declaratii in presa
          din ele reiese ca, si in alti ani a otravit, dar nu au murit, el are pagube datorita vantului, care ar trebui tinut in padure, sa nu iasa, si el personal a prins doua caprioare, le-a inchis intr-un tarc si le-a infometat 2 zile, apoi le-a dat otrava, dar acestea nu au mancat....
          acuma ma intreb...oare nu au mancat datorita stresului sau pentru ca nu le-a placut meniul
          astia sunt oamenii...si sunt sanse mari sa scape si de dosarele penale de distrugere care acum se "cerceteaza"
          http://glsa.ro/?x=0&y=0&s=caprioare+moarte
          http://glsa.ro/arad/stiri-din-arad/2...ei-saguna.html
          forumistul ce se pricepe la toate, in orice topic intervine si baga niste axiome iar cand nu are argumente trece la atacuri la persoana, amenintari, "chemari la interval", jigniri gratuite. Noa, asta e "cocalarul de forum" .

          Comentariu


          • #80
            Re: Dilema legata de vanatoare.

            Tractozaur explica-i omului sa inteleaga!
            Teren ingradit se numeste si daca pui 5 pari si pui o sarma intre ei!
            Nu trebuie sa fie gard!
            In lege scrie terenul imprejmuit!
            O astfel de problema am avut-o eu la Fetesti cu o ascoiatie de vanatoare destul de cunoscuta!
            Am consultat un avocat,am studiat legea si dupa aceea am luat pari de lemn si am pus intre ei un singur fir de sarma normala!
            Si uite asa le-am oprit accesul pe terenul meu care daca nu era un teren imprejmuit ei vanau mult si bine!


            Max referitor la capra neagra!
            Anul trecut am vanat si eu acest frumos exemplar la RNP iartaxele au fost acceptabile!
            Anumite categorii de vanatori vaneaza doar de placere si pentru trofeu!
            Insa majoritatea vanatorilor peste 50% din ei vaneaza pentru a `SCOATE TIGAIA DIN DOLIU`
            Ultima editare de SANDUZZO; 05.feb.2012, 17:32.

            Comentariu


            • #81
              Re: Dilema legata de vanatoare.

              Ma intreb si eu ....

              inasa ceva




              cata minte iti trebuie sa tragi

              Comentariu


              • #82
                Re: Dilema legata de vanatoare.

                nu cu foarte multa minte, dar cu inima rece...

                Comentariu

                Procesare...
                X